venerdì 4 gennaio 2013

rime d'autore...noto


A CAPUZZUNI
ricordando Franco Di Marco
                                                                                                                             Curriti, prestu, curriti…!
chi ffu? cu fu?
curriti!
scappau focu a Tramuntana
dâ Turri Lignì finu â Culummara,
focu ranni: ‘u suli pigghiau focu!
e ‘u mari è rrussu,
‘u culuri dû sangu
dî tunni chi sputanu l’anima
nna cammara dâ morti.
Currinu ‘i trapanisi
masculi fimmini
vecchi e picciriddi
currinu â Marina, â Piscarìa:
bedda Matri Santissima ri Trapani!
veru è! talìa: ‘u suli avvampa,
a picca a picca va squagghiannu,
si fici ‘a metà, chiama aiùtu…
tuttu ‘na vota si jecca a mari,
a capuzzuni…
Dû funnu di lu funnu di lu mari
scura assumma la sira.

Ottobre 2008




 'A minigonna
Stanotti ‘nsonnu mi vinni 'a nonna:
era ‘ncasa mia, o Burgu, vicinu a Maronna.
-Assabinirica, nonna! ma chi facci longa...
chi cc'è, chi fù, successi cosa?-
-   E mu dumanni!? na cosa vergognosa,
disgustosa, libidinosa, ingiuriosa,
ch'offenni ogni cuscenza riliggiosa:
robba ri fari sbummicari
puru li santi supra l'artari-
Insomma, sta cristiana di me nonna
ci l'avia a morti ca... minigonna!
E parlannu avia l’affannu:
-Ci penzi? sti fimmini r’ovannu  
‘unnannu cchiù ritegnu,
si vannu annacannu e fissiannu
(tantu, chi chiffari annu!),
e pi ffari i baggiani
si cumminanu comu i buttani!
Sfacciati, mascariati:
i capiddi ossiginati,
l’occhi pittati,
i causi attillati,
i minni puntati..;.
E ora, ancora,
ca scusa ra mora,
puru i cosci di fora!                                         
 Ammenu avissiru i riquisiti:
slanciati, lisci, beddi torniti,
una cci rici: va bbeni, iti!     

Ma si viri ‘ngiru, di sutta i biddichi,
spuntari du’ cosi storti, smorti, fini comu palichi;
opuru certi sosizzuna lardiati,
curti, sfatti, robba c'arresta ammusciatu
u vecchiu, u picciottu e puru u surdatu     
••••chi dici, avi tortu to’ nonna,
chi 'un ci cala la minigonna!?-
-Ma no, chi dici! santi paroli, nonna!
veru è,è na vriogna!-







                       A’ punta violu  (a Peo)

Un saccu supra i spaddi,
a forza d’un liuni,
u focu dî  vintanni,
leggeru cumu ‘npassaru
vai caminannu, vulannu
pi’ strati du munnu:
avanti, sempri avanti.
Assittatu supra un timpùni
m’asciugu u sururi,
pigghiu ricialu
e aspettu.
A’ punta violu.
                                        (1987)


Na vecchia

Tutt'unaota la vitti,
e arristai  agghiacciatu;
b i anca, s tanca, caruta.
Cannila chi s'astuta,
micciu cu na larma r'ogghiu,
luninu chi trema
a ogni ciatu 'i  ventu.
                                    (1986)


        Miciu
Stanotti, ne' matinati
mi   sunnai un gattu,
,nfangatu,  vecchiu, malatu,
u  pilu manciata, tuttu ciunnatu.
Era iddu:  u attu battizzatu  miciu
ddu jornu chi mu regalau me ziu.
Miau, miau, runfuliava,
curcatu cu mia
comu a ddu  tempu r'Argintaria.
-Miau, miau, miau,
ri quannu partisti
nuddu cchiù. m'accarizzau;
ma poi, rimmi, picchì  t’innisti?
chi fissarìa chi facisti!-
Cì stava spiegannu
comu e quannu,
ma a sveglia, corpu ri sangu,
m'arruspigghiau...
Mancu u tenpu di ririci: ciau, miau!:


Curvi… piriculusi
Nzamai cu to mogghi, no’ riscursu,
ti scappassi chi Carmen Russo
è 'na fimmina di lusso,
robba r'alliccarisi u raussu!
Si’ cunsumatu:
t’abbuschi  un  gran lisci e bussu,
e poi..., pi 'na simana,
ti poi stuiari u mussu.
Pecciò,ascuta a mia,
tenitiIla pi  tia,
na’ saristìa di la fantasia.
E si dopu cena,
bedda  abbunnanti,
vieta ravanti
o puru ri schiena,
ti cumpari sta sirena,
puru s'arresti spinnatu
comu un cani vastuniatu,
lestu...cancia canali:
pi la paci coniugali,
megghiu a tribuna elettorali
chi finiri drittu o’ spitali.
                                    (1987)      

Curve pericolose                   (traduzione per gli...italiani!)
                                                     Non sia mai che con tua moglie, nel discorso,
ti scappasse detto che Carmen Russo
è una femmina di lusso,
roba da   leccarsi il musso!
Sei consumato:
ti buschi un gran liscio e busso,
e poi, per una settimana,
ti puoi pulire il musso.
Perciò,dai ascolto a me:
tienitela per te,
nella sagrestia della fantasia.
E se dopo cena,
bella abbondante,                                                                 
vista davanti
oppure di schiena,
ti compare sta sirena,
pure se resti allupato
come un cane bastonato,
cambia lesto canale:
per la pace coniugale,
meglio la tribuna elettorale
che finire dritto in ospedale!


I cunfetti
Na’  tuttu u munnu,
quannu unu si marita,
a festa si cunchiuri
chi cunfetti di la zita.
Di fora è bianca, nzuccarata,
rintra c’è a mennula atturrata:
ma tintu si ti capita amara:
a ucca t’arresta tutta ‘nfittata.
Hai chi sciacquari sutta a funtana!
A’ caruta:
si la zita ti capitau buttana,
figgi meu, chi sciacqui a fari?!
‘un ci pinzari: jeccati a mari!
                                      (1980)


Curri quantu voi: tèniri t’hai!
Stiornu, o’ Curtigghiolu,
nto jardinu di me cucìnu,
(zabbari, ficurinia e piddusinu)
na gran manciata di pisci, pani e vinu,
…m’jccai vistutu supra u littinu.
Deci minuti,  a panza sutta, un pisolinu.
‘Na bedda arietta di tramontana,
silenziu di seculi, ‘na paci arcana:
u runfuliari du mari, ‘na luci d’annurvari,
luntanu ‘na varca  a muturi,
no’ scogghiu ‘nvecchiu piscaturi.
Dimmi tu, chi putia fari?!
Puru a mia s’intisi runfuliari.
...e chistu cu è?!
ma iò  u canusciu!
Un giannettu biancu,
chi curria e trippiava mai stancu…
supra lu Munti, sutta a salina,
‘u mari, ‘a rina,
un mari di rina.
-      Ancora curri?! Arruspigghiati, è tardu!-
Mi stinnicchiu e rapu n’occhiu,
a pampinedda:
supra ‘na nuvula sorridenti
mi saluta Paparedda.
                                           (1981)




Parce sepultis
L'autra sira, riuniti a macararu,
n'amicu nostru, 'nguaiatu cu l'erariu,
vulia sapiri l'ubicazioni
di lu palazzu di l'inquisizioni,
o veru sia l'ufficiu di l'imposti diretti,
unni ti sfilanu scarpi e cosetti
e i picciuli ti li sucanu a carretti.
E mentri chiddu si senti abbruciari,
a niautri 'stu fattu di ubicari
ni facia ririri e sbiddicari,
picchi unu, amanti ra parlata nustrana
(chi - dici - è matri di la lingua italiana),
cunsurtannu vinti libbra e cinqu dizziunari
si misi a raggiunari pi dimustrari chi
ubicare è paru paru comu urvicari.
Difatti, rici, ubicare
- nella burocratica dizzioni -
voli riri: postu, pusizioni.
E, nta st'uffici, ti pari chi fannu?
'na vota ch'acchiapparu lu postu
tuttu u chiffari è sturiari 'a pusizioni
unni urvicari li pratichi in visioni
(rannucci prima l'estremunzioni)
e passari lu tempu aspittannu 'a pinzioni.

Nessun commento:

Posta un commento